AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative
Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.171 din 4.04.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D385/04.04.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Proiectul de ordonanță de urgență reglementează, astfel cum rezultă din cuprinsul Notei de fundamentare, „măsurile aplicabile în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în scopul continuării acțiunilor de limitare a răspândirii infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populației, determinat de evoluția situației epidemiologice la nivel național, pentru acordarea și decontarea serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale, inclusiv a unor servicii medicale cuprinse în cadrul programelor naționale de sănătate, urmărind realizarea echilibrului financiar, începând cu trimestrul II al anului 2022”.
2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. La al șaselea paragraf al preambulului, pentru o exprimare corectă, propunem ca expresiile „pacienților cu COVID 19” și „pentru pacienții COVID 19” să fie înlocuite cu expresiile „pacienților diagnosticați cu COVID 19”, respectiv „pentru pacienții diagnosticați cu COVID 19”.
Totodată, la paragraful al doisprezecelea, se impune revederea textului, deoarece formularea „cu adresabilitatea persoanelor de pe teritoriul României la centrele de vaccinare” nu este suficient de clară.
De asemenea, semnalăm că paragraful al paisprezecelea are caracter declarativ, fapt ce contravine normelor de tehnică legislativă, motiv pentru care sugerăm eliminarea acestuia din cuprinsul preambulului.
4. În ceea ce privește modalitatea de structurare a prezentului proiect, semnalăm că, potrivit normelor de tehnică legislativă, în cadrul aceluiași act normativ nu este permisă marcarea articolelor atât cu cifre romane, cât și cu cifre arabe.
Având în vedere că prezentul proiect are, în principal, caracterul unui act de sine stătător, pentru un spor de rigoare normativă, articolele din cuprinsul acestuia vor fi marcate doar prin folosirea cifrelor arabe, renumerotate corespunzător.
5. La art.1, semnalăm că sintagma „cu excepția celor care, potrivit legii, se suportă din alte surse” este lipsită de claritate și predictibilitate, fiind necesară revederea și reformularea acesteia, în sensul indicării serviciilor medicale care se suportă din alte surse, care sunt respectivele surse, precum și actele normative în care sunt acestea prevăzute.
6. La art.5 alin.(2), pentru considerente de ordin gramatical, textul va debuta, astfel: „Actele adiționale de suplimentare...”.
7. La art.7 alin.(2), în ceea ce privește sintagma „condițiile stabilite prin ordinul ministrului sănătății prevăzut la art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, precizăm că, în temeiul acestor prevederi a fost aprobat, prin Ordinul ministrului sănătății nr.434/2021, Planul de măsuri pentru organizarea spitalelor și a unităților de dializă în contextul pandemiei de COVID-19 și a listei spitalelor și unităților de dializă care asigură asistența medicală pentru pacienți, cazuri confirmate și suspecte de COVID-19, conform clasificării spitalelor în 3 niveluri de competență. Prin urmare, se impune înlocuirea respectivei sintagme cu o trimitere expresă la prevederile acestui ordin.
Această observație este valabilă și pentru art.8 alin.(1).
De asemenea, referitor la sintagma „se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate”, menționăm că, prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.1068/627/2021 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr.696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022.
Totodată, semnalăm că, potrivit Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.955/181/2022, termenul de aplicare a prevederilor Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.1068/627/2021 a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2022.
Pe cale de consecință, sintagma sus-menționată trebuie înlocuită cu o trimitere expresă la prevederile Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.1068/627/2021, avute în vedere.
Această observație este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.8 alin.(2), în ceea ce privește sintagma „din cuprinsul contractului - cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate”, care trebuie înlocuită cu o trimitere expresă la prevederile Hotărârii Guvernului nr.696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, cu modificările și completările ulterioare, avute în vedere.
Reiterăm aceste observații pentru toate situațiile similare din proiect.
8. La art.8 alin.(2), având în vedere natura actului normativ ce se dorește a fi adoptat prin prezentul proiect, se impune înlocuirea expresiei „prin prezenta ordonanță” din finalul textului, cu expresia „prin prezenta ordonanță de urgență”.
Această observație este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
9. La art.10 alin.(2), pentru evitarea repetării trimiterii la Legea nr.95/2006, recomandăm ca sintagma „prevăzute la art.223 alin.(1) și (1^1) din Legea nr.95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare” să fie înlocuită cu sintagma „prevăzute la art.223 alin.(1) și (11) din aceeași lege”.
10. La art.11, pentru o exprimare proprie stilului normativ, textul va debuta, astfel: „Prevederile art.2, 3 și 6 se aplică...”.
11. La art.12, precizăm că achiesăm la punctul de vedere exprimat de Ministerul Justiției în adresa nr.2/27553/2022/01.04.2022, potrivit căruia „textul are caracter retroactiv, dat fiind că norma propusă produce efecte pentru trecut, or, normele interpretative produc efecte doar pentru viitor” și că „textul propus trebuie să se refere strict la definiția noțiunii de «influențe financiare» care se va avea în vedere în aplicarea normei de la data intrării în vigoare a prezentului proiect”.
De asemenea, pentru un spor de rigoare normativă, este necesar ca actele normative invocate în text să fie redate sub forma „Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unitățile sanitare, aprobată prin Legea nr.179/2018”, „Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.293/2015”, „ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.250/2016, cu modificările ulterioare”, respectiv „și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, cu modificările ulterioare”.
12. La actualul art.II, la alin.(1), având în vedere că, potrivit art.1 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.3/2021, cu modificările și completările ulterioare, centrele de vaccinare sunt organizate potrivit prevederilor Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1.031/2020, cu modificările și completările ulterioare, pentru corectitudinea normei, sintagma „în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.50 din 15 ianuarie 2021, cu modificările și completările ulterioare” trebuie înlocuită cu sintagma „potrivit prevederilor Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1.031/2020, cu modificările și completările ulterioare”.
Pe cale de consecință, în textul preconizat pentru alin.(3), va fi inserat titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2021, cu modificările și completările ulterioare, aceasta fiind la prima menționare în text.
La alin.(4), semnalăm că actul normativ menționat în text este eronat, în cauză fiind vorba despre Ordonanța Guvernului nr.124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, pentru corectitudine, sintagma „conform prevederilor OUG 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată” trebuie înlocuită cu sintagma „potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr.124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
La alin.(6), în ceea ce privește formularea „potrivit Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică, aprobate prin ordin al ministrului sănătății”, menționăm că respectivele norme tehnice au fost aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr.964/2022.
În consecință, această formulare trebuie înlocuită cu o trimitere expresă la prevederile Ordinului ministrului sănătății nr.964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică, avute în vedere.
13. La actualul art.IV, referitor la textul preconizat pentru alin.(1), semnalăm că tichetele de masă pe sport hârtie au fost reglementate la art.212 din Legea nr.55/2020, cu modificările și completările ulterioare, fiind necesară înlocuirea expresiei „prevăzute la art.212” cu expresia „prevăzute la art.212”.
Referitor la textul propus pentru teza finală, care stabilește faptul că „Tichetele de masă se emit fără datele personale ale beneficiarilor”, precizăm că acesta nu este corelat cu dispozițiile art.13 din Legea nr.165/2008, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Fiecare tichet de masă este valabil numai dacă are înscrise pe suportul electronic sau stocate într-un alt mod în acesta următoarele mențiuni: a) numele și adresa emitentului; b) perioada de valabilitate a utilizării tichetului de masă; c) interdicția de a fi utilizat pentru achiziționarea de țigări sau de produse alcoolice; d) numele, prenumele și codul numeric personal ale salariatului care este în drept să utilizeze tichetul de masă”.
La alin.(4), pentru precizia normei, apreciem că textul trebuie să prevadă și termenul pentru emiterea ordinului ministrului sănătății.
14. La actualul art.VI, partea dispozitivă, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, abrevierea „art.” din debutul textului va fi redată in extenso.
De asemenea, întrucât soluția preconizată nu vizează modificarea în integralitate a art.17, este necesară eliminarea abrevierii „Art.17” din debutul textului propus pentru alin.(1).
„1. La articolul 8, alineatul (33) se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„2. La articolul 8, după alineatul (33) se introduc șapte noi alineate, alin.(34) - (310), cu următorul cuprins:”;
„5. După articolul 21 se introduc două noi articole, art.211 și 212, cu următorul cuprins:”.
Prin urmare, semnalăm că o trimitere la un act normativ de modificare și completare a actului normativ de bază, nu poate fi încorporată în acesta din urmă, astfel că se impune eliminarea sintagmei mai sus menționate din textul propus pentru alin.(33) al art.8.
De asemenea, propunem redarea in extenso a abrevierii „CNAS”, respectiv „Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, aceasta fiind la prima folosire în text.
La pct.2, în textul prevăzut pentru art.8 alin.(35), pentru un limbaj propriu stilului normativ, expresia „menționată la alin.(34)” va fi înlocuită cu expresia „prevăzută la alin.(34)”. Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.
Totodată, pentru un spor de rigoare normativă, finalul textului prevăzut pentru art.8 alin.(39) trebuie reformulat, astfel: „sunt stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale”.
De asemenea, pentru precizia normei, recomandăm inserarea în finalul actului normativ, a unui articol distinct care să prevadă termenul de emitere al ordinului menționat în text, cu următoarea formulare:
„Art.... În termen de ... de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se emite ordinul prevăzut la art.8 alin.(39) din Legea nr.136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.884 din 28 septembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată prin prezenta ordonanță de urgență”.
La norma preconizată pentru art.8 alin.(310), propunem ca textul să debuteze, astfel: „Entitățile prevăzute la alin.(39)...”.
Totodată, precizăm că titlul actului juridic european invocat în text nu este complet, fiind necesară redarea corectă a acestuia, precum și a prevederilor din cuprinsul acestuia, avute în vedere, sub forma „dispozițiilor art. ... din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE”.
De asemenea, semnalăm că formularea „precum și celelalte reglementări aplicabile în domeniul prelucrării datelor” este lipsită de claritate și precizie, fapt contrar normelor de tehnică legislativă, fiind necesară înlocuirea acesteia cu prevederile din actele normative avute în vedere.
La pct.3, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, expresia „prevăzute la articolul 6” din textul propus pentru art.13 alin.(1) trebuie redată sub forma „prevăzute la art.6”.
Această observație este valabilă și pentru pct.5, în ceea ce privește norma preconizată pentru art.212, precum și pentru toate situațiile similare din proiect.
La pct.4, în textul prevăzut pentru art.19 alin.(4), expresia „se asigură din bugetul de stat” va fi redată sub forma „se asigură de la bugetul de stat”.
De asemenea, denumirea entității invocate în text trebuie redată sub forma „Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”.
La pct.5, referitor la textul preconizat pentru art.211, având în vedere că, la art.386 alin.(11) din Legea nr.95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt prevăzuți medici, pentru corectitudinea normei, se impune eliminarea din text a trimiterii la respectivul alineat.
Totodată, pentru suplețea normei și evitarea repetițiilor, propunem ca sintagma „potrivit art.16 alin.(1) lit.g) din Legea nr.95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare” să fie înlocuită cu sintagma „potrivit dispozițiilor art.16 alin.(1) lit.g) din aceeași lege”.
Referitor la textul propus pentru art.212 din Legea nr.136/2020, prin care se urmărește ca, pentru munca suplimentară, personalul Centrului operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Sănătății, personalul Institutului Național de Sănătate Publică și al direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, și personalul detașat sau delegat în cadrul acestora, în situațiile de risc epidemiologic și biologic prevăzute la art.6 din aceeași lege, să beneficieze de sporurile prevăzute la art.21 alin.(2) și (3) din Legea-cadru nr.153/2017, semnalăm următoarele:
a) Potrivit art.II alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, „Prin derogare de la prevederile art.21 alin.(2)-(6) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora”.
În consecință, având în vedere că norma propusă reprezintă o derogare de la prevederile art.II alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021, care, la rândul lui, instituie o altă derogare de la prevederile art.21 alin.(2)-(6) din Legea-cadru nr.153/2017, pentru respectarea dispozițiilor art.15 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la reglementările speciale și derogatorii, textul preconizat pentru art.212 din Legea nr.136/2020 ar trebui să facă obiectul unei intervenții legislative asupra art.II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021, în sensul completării acestuia cu un alineat care să prevadă că munca suplimentară prestată de persoanele vizate este exceptată de la prevederile alin.(1).
De altfel, după cum se poate observa, în cuprinsul art.II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 sunt prevăzute și alte excepții de la prevederile alin.(1).
b) Sintagma „În situațiile de risc epidemiologic și biologic prevăzute la articolul 6” este imprecisă și nu asigură predictibilitate normei, întrucât nu se înțelege ce situații sunt avute în vedere și care este perioada concretă în care se va aplica măsura preconizată prin textul art.212.
Această sintagmă poate genera confuzii în interpretare, având în vedere că la art.6 din Legea nr.136/2020, sunt prevăzute patru situații de risc epidemiologic și biologic, respectiv:
„a) epidemie declarată prin ordin al ministrului sănătății;
b) urgență de sănătate publică de importanță internațională, certificată prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în baza declarației Organizației Mondiale a Sănătății;
c) pandemie declarată de Organizația Mondială a Sănătății și certificată prin hotărâre de Comitetul Național pentru Situații de Urgență;
d) cazul de risc epidemiologic și biologic iminent identificat și constatat de structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență sau de către instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății”.
În plus, în lipsa precizării cazului concret de risc epidemiologic și biologic avut în vedere și al perioadei de aplicare a măsurilor vizate, apreciem că nu se justifică nici urgența adoptării măsurilor vizate.
În altă ordine de idei, precizăm că doar pentru activitățile desfășurate în condiții de risc epidemiologic și biologic persoanele vizate ar putea beneficia de un spor, nu și pentru activitățile desfășurate în situații de risc epidemiologic și biologic, situații în care își desfășoară activitatea întregul personal din sectorul bugetar și nu numai. În acest context, menționăm că, potrivit art.7 alin.(1) lit.b) din Cap.II al Anexei nr.II la Legea-cadru nr.153/2017, sporurile de care beneficiază personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile sanitare se acordă doar „în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea”.
În consecință, este necesară reconsiderarea sintagmei menționate.
c) Exprimarea „munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru” este pleonastică, având în vedere definiția expresiei „muncă suplimentară” prevăzute la art.120 alin.(1) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art.112, este considerată muncă suplimentară”. Așadar, orice activitate prestată peste durata normală a timpului de lucru este considerată muncă suplimentară, iar pentru o corectă exprimare juridică, este necesară reformularea exprimării, astfel: „munca suplimentară”.
16. La actualul art.VIII, prin care se propune completarea Legii-cadru nr.153/2017, semnalăm următoarele:
16.1. Măsurile propuse nu sunt argumentate în preambul și nici corelate cu informațiile din Nota de fundamentare.
Astfel, în Nota de fundamentare, la Secțiunea a 2-a Schimbări preconizate, se precizează că „Având în vedere realizarea unei salarizări corecte și echilibrate, pentru a răsplăti efortul deosebit depus, precum și pentru a stimula și plăti munca realizată în situațiile de risc epidemiologic și biologic prevăzute la art.6 din Legea 136/2020, pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, directorul executiv, directorii executivi adjuncți, funcționarii publici încadrați în cadrul structurilor de control în sănătate publică din cadrul direcțiilor de sănătate publică, precum și personalul care ocupă funcții de conducere din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică beneficiază de un spor la salariul de bază de 30%”. Însă, în textele propuse la pct.1 pentru art.15 alin.(1) și (2) și la pct.2 pentru art.9 alin.(1) și (2) din Legea-cadru nr.153/2017, nu există nicio mențiune în sensul că acel spor de 30% din salariul de bază s-ar acorda pentru munca suplimentară.
Pe de altă parte, precizăm că regimul juridic aplicabil muncii suplimentare este prevăzut în Codul muncii, fiindu-i rezervată o secțiune distinctă în cadrul Titlului III Timpul de muncă și timpul de odihnă, Capitolul I Timpul de muncă și la art.21 din Legea-cadru nr.153/2017.
16.2. Observațiile de la pct.14 lit.b) supra sunt valabile și pentru art.15 alin.(1) din Legea-cadru nr.153/2017 și art.9 alin.(1) al lit.B) din Cap.I al Anexei nr.VIII la Legea-cadru nr.153/2017, propuse la pct.1 și 2 ale art.VIII, unde regăsim exprimarea „În situațiile de risc epidemiologic și biologic prevăzute la articolul 6 din Legea nr.136/2020”.
În plus, având în vedere că întreg personalul unei instituții sau autorități publice își desfășoară activitatea în condiții de risc epidemiologic și biologic, nu doar personalul care ocupă funcții de conducere din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică sau directorul executiv, directorii executivi adjuncți, precum și funcționarii publici încadrați în cadrul structurilor de control în sănătate publică din cadrul direcțiilor de sănătate publică, precizăm că, în actuala redactare, soluția este discriminatorie, încălcând prevederile art.16 alin.(1) din Constituția României referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii.
Precizăm că, potrivit principiului nediscriminării, în accepțiunea Curții Constituționale „(...) egalitatea în fața legii și a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art.16 alin.(1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic.” (a se vedea Decizia nr.875 din 9 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.87 din 27 ianuarie 2020, paragraful 45).
16.3. La pct.1, la textul propus pentru art.15 alin.(1) din
Legea-cadru nr.153/2017, semnalăm că norma este lipsită de predictibilitate prin
folosirea sintagmei „beneficiază de un spor de 30% din salariul de bază avut”, întrucât
nu se înțelege care este natura juridică a acelui spor de 30% și nici
rațiunea suplimentară a acordării acestuia, având în vedere că, din
analiza prevederilor art.7 alin.(1) lit.b) din Cap.II al Anexei nr.II la
Legea-cadru nr.153/2017, reiese că, pentru activitatea desfășurată pe
perioada epidemiilor deosebit de grave, personalul de specialitate medico-sanitar
și auxiliar sanitar din unitățile sanitare beneficiază de un spor
pentru condiții deosebit de periculoase al cărui cuantum este de până la
85% din salariul de bază.
Pe de altă parte, norma este neclară, întrucât nu se înțelege la ce salariu de bază se raportează acel spor de 30%, exprimarea „din salariul de bază avut” putând induce ideea că a fost vizat salariul de bază dintr-o anumită lună/perioadă. Observația este valabilă și pentru art.9 alin.(1), propus la pct.2.
Pe cale de consecință, apreciem că normele preconizate la actualul art.VIII nu pot fi promovate în formularea propusă, fiind necesară reconsiderarea acestora.
17. Referitor la textul preconizat pentru actualul art.IX, semnalăm că Legea nr.55/2020, cu modificările și completările ulterioare, este un act normativ cu aplicabilitate temporară, respectiv doar pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, astfel cum se prevede la art.1 din acest act normativ.
Având în vedere faptul că starea de alertă nu a mai fost prelungită începând cu data de 9 martie 2022, prevederile Legii nr.55/2020, cu modificările și completările ulterioare, nu mai sunt aplicabile.
Prin urmare, apreciem că nu este necesară abrogarea expresă a anumitor dispoziții din respectivul act normativ.
În consecință, se impune eliminarea actualului art.IX din cuprinsul proiectului.
18. La actualul art.X, având în vedere că titlul Legii nr.95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a mai fost redat anterior, pentru a nu se încărca excesiv textul reglementării, propunem eliminarea acestuia din textul preconizat pentru alin.(2).
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
Bucureşti
Nr.360/5.04.2022